PRP în psihiatrie: ce arată în prezent cercetările despre depresie și tulburările de anxietate
Trombocitele, semnalele inflamatorii și factorii neurotrofici sunt relevanți pentru cercetarea psihiatrică. Până acum, însă, acestea nu au dus la un tratament PRP bazat pe dovezi.
De ce tema este interesantă din punct de vedere științific
Depresia și tulburările de anxietate sunt afecțiuni complexe. Stresul psihologic, condițiile sociale, factorii genetici și diferite procese biologice pot interacționa. Nu există o singură cauză universală.
La unele persoane cu tulburări depresive se observă markeri inflamatori modificați. Cercetarea analizează dacă procesele imune contribuie la simptome sau la un răspuns terapeutic mai slab în anumite grupuri. Acest lucru nu înseamnă că depresia este, în general, o boală inflamatorie.
Trombocite, BDNF și semnale inflamatorii
Trombocitele nu participă doar la coagulare. Ele stochează serotonină, factori de creștere, BDNF și diverși mediatori inflamatori. Din acest motiv sunt studiate de mult timp ca posibili biomarkeri periferici în tulburările depresive.
BDNF, factorul neurotrofic derivat din creier, este implicat în plasticitatea neuronală și funcționarea celulelor nervoase. O parte importantă a BDNF măsurabil în sânge se află în trombocite. Acest lucru nu înseamnă că administrarea PRP crește terapeutic BDNF în creier.
Ce se cunoaște
Trombocitele stochează BDNF și alți factori biologic activi.
Ce nu rezultă de aici
Că PRP are efect antidepresiv sau anxiolitic ori că atinge concentrații eficiente în creier.
Ce arată studiile pe animale — și ce nu arată
Unele studii preclinice au analizat PRP în modele de leziuni neurologice. Un studiu citat frecvent a folosit șobolani cu ligatură experimentală a canalului biliar. Acest model produce leziuni hepatice, modificări metabolice și deficite cognitive. După tratamentul cu PRP au fost descrise modificări ale memoriei, apoptozei neuronale și plasticității sinaptice.
Alte modele animale privesc leziuni cerebrale traumatice, toxice sau induse de radiații. Aceste rezultate pot oferi indicii despre mecanisme biologice. Ele nu răspund dacă PRP este eficient în depresia primară, tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică sau anxietatea socială.
Un model animal poate arăta
- dacă un efect biologic este măsurabil în principiu,
- ce căi de semnalizare pot fi implicate,
- ce riscuri necesită cercetări suplimentare.
Un model animal nu poate demonstra
- eficacitate clinică în depresie,
- efect anxiolitic la oameni,
- o doză sau cale de administrare sigură.
Bariera hemato-encefalică
Pentru ca elementele unei preparări PRP să acționeze direct asupra celulelor nervoase din creier, acestea ar trebui mai întâi să ajungă la țesutul țintă. Bariera hemato-encefalică limitează trecerea multor proteine și molecule mari din sânge în sistemul nervos central.
Nu este încă clar:
- ce componente PRP ar putea ajunge la creier,
- ce concentrații s-ar obține,
- dacă efectele posibile ar fi benefice, absente sau dăunătoare,
- ce cale de administrare ar putea fi acceptabilă.
PRP nu este o preparare uniformă
Preparările PRP pot varia considerabil în funcție de sistem și metoda de procesare. Printre variabile se numără concentrația trombocitară, conținutul de leucocite, resturile de eritrocite, volumul plasmatic și metoda de activare.
Cercetarea psihiatrică ar necesita mai întâi o standardizare precisă. Fără o compoziție definită, rezultatele studiilor diferite sunt greu de comparat în mod relevant.
Variabile legate de material
Sângele inițial, anticoagulantul, sistemul de separare, centrifugarea și activarea influențează preparatul final.
Variabile biologice
Vârsta, boala, medicația și funcția trombocitară individuală pot modifica suplimentar compoziția.
Nu există dovezi solide de eficacitate în depresie sau tulburări de anxietate
În prezent nu există dovezi clinice controlate solide că PRP este eficient ca tratament țintit al unei tulburări depresive sau de anxietate. Prin urmare, nu există nici specificații acceptate privind doza, prepararea, calea de administrare, frecvența sau siguranța pe termen lung.
Perfuzia intravenoasă, utilizarea intranazală, injecțiile subcutanate sau seriile de tratament propuse liber nu trebuie prezentate ca proceduri psihiatrice consacrate.
Ce cercetări ar fi necesare
Înainte de a discuta utilizarea clinică, componentele active, distribuția în organism, posibilele structuri țintă și riscurile ar trebui studiate sistematic.
Ce înseamnă în practică stadiul actual al cercetării
Persoanele cu depresie sau tulburări de anxietate nu ar trebui să considere PRP un tratament dovedit științific. Un tratament existent nu trebuie oprit fără sfat medical și nici înlocuit cu o aplicare experimentală.
Evaluarea de specialitate medicală sau psihoterapeutică este deosebit de importantă în formele severe, recurente sau rezistente la tratament. În caz de risc acut de auto-vătămare sau agravare pronunțată este necesar imediat ajutor profesional de urgență.
Întrebări frecvente
Poate PRP trata depresia?
Poate PRP ameliora tulburările de anxietate?
PRP conține BDNF?
Este recunoscută administrarea intranazală sau intravenoasă?
PRP este în mod inerent sigur deoarece este autolog?
Surse științifice și ghiduri
Arosio M. et al. Effects of platelet-rich plasma on memory impairment, apoptosis and synaptic plasticity in a rat model of bile duct ligation. Journal of Neuroinflammation, 2021. Deschide sursa
Beurel E., Toups M., Nemeroff C. B. The bidirectional relationship of depression and inflammation. Neuron, 2020. Deschide sursa
Serra-Millàs M. Are changes in peripheral BDNF levels due to platelet activation? World Journal of Psychiatry, 2016. Deschide sursa
Nationale Versorgungsleitlinie Unipolare Depression, Version 3.2. Deschide sursa
NICE CG113: Generalised anxiety disorder and panic disorder in adults. Deschide sursa